Cum arătau cinematografele din Timișoara în perioada interbelică
Cinema Capitol a fost proprietatea Primăriei din 1 iulie 1913, când a fost răscumpărat de la particularii Iosif Ecker jun. şi George Pflum. Deodată cu răscumpărarea cinematografului din Cetate, Primăria răscumpără de la numiţii şi cinematograful din Fabrică. Foştii concesionari Ecker şi Pflum primesc de la Primărie drept preţ de răscumpărare suma de 7 500 de coronoane pentru cinema din Cetate şi 37.000 coroane pentru cel din Fabrică .
Grădina de vară din Cetate s-a amenajat în anul 1920, inaugurându-se la 14 august 1920.
Grădina de vară de la cinema Apollo s-a amenajat in anul 1924.
Pentru cartierul Mehala, Primăria restaurează radical localul Concordia, şi-l prevede cu un cinematograf şi cu o grădină de vară.
Vechiul cinematograf din Cetate, fiind într-o stare cât se poate de şubredă, încât ţinerea reprezentaţiilor devenise problematic, una din preocupările administraţiei comunale încă din anul 1922 era zidirea unui nou cinematograf. În şedinţa delegaţiei comunale din 17 mai 1927, inginerul oraşului, aduce la cunoştinţă că, examinând Cinematograful comunal din Cetate, a constatat că grinzile de lemn din sala de spectacole fiind putrede, plafonul s-a slăbit şi ameninţă cu prăbuşirea. Pentru înlăturarea acestui pericol este necesar a se aplica 6 construcţii de lemn interne.
Pentru construirea unui nou cinematograf, Primăria decide însărcinarea arhitectului Duiliu Marcu din Bucureşti, cu proiectul de execuţie a noului cinematograf comunal, care proiect să fie gata până cel târziu la data de 1 mai 1927. Proiectul de contract intervenit intre comună şi Duiliu Marcu, referitor la planul de executare a noului cinematograf comunal din Cetate, e aprobat în şedinţa Delegaţiei permanente din 24 ianuarie 1927.
În şedinţa Delegației permanente din 3 mai 1927, se ia la cunoştinţă proiectul definitiv de execuţie a noului cinematograf împreună cu seria de preţuri a materialelor şi de instalaţiuni, condiţiunile caietului de sarcini şi memoriul tehnic întocmit de architectul Duiliu Marcu.În baza acestor devize costul lucrărilor noului Cinematograf se cifrează la 20.125.000 Lei. La licitaţia publică pentru zidirea cinematografului, s-a primit oferta antreprenorului Iosif Steiner, în sumă de 15.002.713 lei. Piatra fundamentală a noului cinematograf, numit Cinema Capitol, s-a aşezat în 6 decembrie 1929, iar deschiderea s-a făcut în ziua de 25 decembrie 1930.
Primăria cumpără în anul 1941 şi Cinematograful Thalia (fost Scala) care era proprietate particulară.
Venitul cinematografelor comunale e destinat pentru asistenţa social şi cultural, pentru orfelinatul Regina Maria, Azilul de bătrâni şi pentru Fondul săracilor oraşului.
Afară de aceste cinematografe comunale, Timişoara mai are cinematografele particulare “Corso” şi “Atlantic”.
(Dr. Nicolae Ilieşiu, Timişoara. Monografie istorică)
Sursa: Muzeul Național al Banatului
